"Astazi m-am hotarat sa iti impartasesc povestea propiectului meu.O sa iti vorbesc simplu, sincer, deschis ca oricarui prieten drag. Camera si obiectele care le propun vor fi in genul lucrarilor mele,care pot fi vizitate pe site sau pe blog.
Candva m-am simtit obosita de valtoarea vietii si am uitat complet sa traiesc cu adevarat.De oboseala, am inceput sa visez…Dintr-o data mi s-a facut dor sa alerg prin ploaie si sa topai desculta in baltoace fara sa ma gandesc la raceala.Dor, sa mananc fructe dulci si zemoase, cu mainile murdare, fara sa-mi fie teama de microbi. Dor , sa cant si dansez- chiar si pe strada - fara sa-mi fie teama de gandurile trecatorilor.In acea clipa mi-am dorit sa privesc curcubeul, norii purtati de vant , sa-mi umplu pieptul cu parfumul florilor de primavara sau al frunzelor uscate toamna, sa rad cu toata fiinta si sa ma bucur de lumea asta minunata fara sa imi pese de nimic. Sa fiu din nou nastrusnica si jucausa , inocenta. De atata dor, am gasit portita de evadare. Nu degeaba spunea Brancusi “In clipa in care am incetat a mai fi copii , inseamna c-am murit.”
Mi-am amintit cat de minunat e sa fiu copil si atunci mi-au crescut aripi. Am regasit bucuria, forta si energia de a fi mereu optimista, de a privi inainte si a visa.
Ma adresez emotiilor si sufletului tau . Vreau sa te regasesti si tu, sa redevii pentru cateva momente copil.Simti bucuria despre care iti vorbesc?
Vei putea sari intr-un pat care iti va parea foarte mare si elastic.Vei putea escalada un scaun si vei manca prajuturi aromate cu parfum de casa bunicilor,J- asta in cazul in care vei reusi sa ajungi sa le iei de pe masa.Ursul imens de plus moale aproape te va dobora prin greutatea lui, iar balansoarul iti va parea un cal nazdravan. Tricicleta va fi poate prea grea sa o cari singur , dar precis vor fi langa tine prieteni care sa tea jute sa urci pe ea.O sa inveti sa mergi din nou.J
Vei resimti intregul efort fizic pe care un copil de trei ani il face pentru o activitate aparent comuna.
Cu siguranta o sa simti si mirosul cafelei parintilor, si poate vei primi permisiunea sa-ti inmoi putin degetelul in ea.:)
Una peste alta , spatiul propus , se va adresa simturilor si emotiilor tale.Vei fi un fel de Alice in
Iti multumesc pentru rabdarea cu care m-ai ascultat si te rog : Aminteste-ti sa fii copil!
Detalii mai mult sau mai putin tehnice :)
In jurul varstei de doi-trei ani – copilul inca descopera lumea .La ceasta varsta obiectele din jurul lui sunt aproape duble ca proportie fata de perceptia noastra de adulti.In concluzie, obietele propuse de mine vor fi supradimensionate pana la dublarea lor fata de dimensiunea originala.(Calculele sunt facute tinand cont de inaltimea medie a unui copil de 2 ani in raport cu obiectele inconjuratoare)
Voi porni de la formele originale care ne inconjoara intr-o camera de copil , dar toate obiectele vor fi interpretate plastic intr-o maniera personala. Doresc prin acest proiect- experiment sa ajung la o forma de arta-obiect. Formele vor fi putin exagerate, mobilierul pictat manual, culorile vii si luminoase - o atmosfera putin ireala, de poveste , care sa ne poarte undeva inapoi in timp.Prin texturi, volume si culori voi urmari amplificarea senzatiilor, asa incat totul sa para tarit prin suflet si ochi de copil.
Intre obiectele supradimensionate din acest spatiu veti regasi un pat (cu saltea elastica),un cal-balansoar, o tricicleta, o mingie, cuburi de lemn, o masa ,un scaun , jucarii de plus , o biblioteca cu carti pe masuraJ, poate un radio sau de ce nu, un gramofon? Pentru gurmanzi vor fi prajituri de casa si cutii cu bomboane, evident, supradimensionate.
Toata aceasta “scenografie” o vizualizez prezentata intr-un spatiu public (ex: intr-un parc) unde toata lumea sa se poata “juca”- un fel de parc de distractii pentru adulti. Ulterior , obiectele mari se vor putea amplasa in spatii deschise (ex:curti si gradini), iar obiectele de dimensiuni mai mici vor putea decora interioarele apartamentelor voastre.
Multumesc , Daiana "
Cu drag... astept
PS. Proiectul meu poate fi sustinut prin vot aici.
3 comentarii:
Super tare proiectul. Am intrat si l-am si votat! Ti-am zis si la Buzau ca mi se pare super interesant. Sper din tot sufeltul sa castigi, nu de alta dar vreau sa simt si eu ca ma fac mica, mica, precum Alice si prajitura si cheile raman acolo sus pe masuta.... Te pup dulce.
Degetica e povestea mea preferata! Printre obiectele pe care le propui in proiect m-as simti asemeni ei! Felicitari pentru idee si mult succes!
Iata cele cateva comentarii care au aparut pana in momentul de fata pe siteul unde e concursul:
2008-10-03 00:50:28
Draga Daianule, as inmulti votul meu inzecit, daca as putea...pentru ca esti plina de talent, de creativitate, de sensibilitate, de emotie. Merita proiectele tale tot sprijinul pentru ca se vede adevarata munca, daruire, dragoste in ceea ce faci. Sunt vii, au viata, le dai suflet si putere sa traiasca! E o placere sa le privesti! Iti stiu demult visul cu lumea vazuta de adult prin ochii de copii...si ma bucur ca el exista si-l putem vedea aici la tine... :) Te imbratisez cu drag, Gabica
Gabica
2008-10-03 00:50:28
imi regasesc copilaria, citind randurile tale; succes in continuare, .Ar trebui sa scrii o carte ar avea mult succes te pup
mariana
2008-10-03 00:50:28
Daiana eu sper sa reusesti cu proiectul tau si noi toti sa avem sansa de a ne intoarece macar putin in copilarie.
Georgiana Dunareanu
PS. Va multumesc din suflet pentru gandurile voastre frumoase si pentru increderea care mi-o acordati, Daiana
Trimiteți un comentariu