Dragii mei, sunt foarte incantata sa va spun ca am aparut in revista "Casa lux" luna octombrie, cu un articol despre camera MAREI , fetita careia i-am personalizat spatiul pornind de la animatiile ei favorite. Camera o puteti revedea aici si aici.
Recunosc , sunt bucuroasa, desi nu ma regasesc in vorbele de sfatul specialistului. E drept ca sunt acolo gandurile mele dar reformulate in stilul domnisoarei care m-a intervievat...Aceeasi Marie cu alta palarie:) In fond , ideea conteaza, nu? Daca doriti cumva sa imi sustineti proiectul "Interiorul tau" - concursul organizat de Tchibo ("inspira prin gestul tau"), puteti vota ideea meaaici. Va multumesc tuturor celor care credeti in mine. Cu drag, Daiana PS. Daca vrei sa cititi articolul din Casa Lux puteti da clik pe imagine. Pupici !
Lucrez la proiectul pentru Concurs. Am, scris conceptul si il voi posta pe blog. Astept parerile voastre (critice si sincere) despre ideea mea.
"Astazi m-am hotarat sa iti impartasesc povestea propiectului meu.O sa iti vorbesc simplu, sincer, deschis ca oricarui prieten drag. Camera si obiectele care le propun vor fi in genul lucrarilor mele,care pot fi vizitate pe site sau pe blog.
Candva m-am simtit obosita de valtoarea vietii siam uitat complet sa traiesc cu adevarat.De oboseala, am inceput sa visez…Dintr-o data mi s-a facut dor sa alerg prin ploaie si sa topai desculta in baltoace fara sa ma gandesc la raceala.Dor, sa mananc fructe dulci si zemoase, cu mainile murdare, fara sa-mi fie teama de microbi. Dor , sa cant si dansez- chiar si pe strada - fara sa-mi fie teama de gandurile trecatorilor.In acea clipa mi-am dorit sa privesc curcubeul, norii purtati de vant , sa-mi umplu pieptul cu parfumul florilor de primavara sau al frunzelor uscate toamna, sa rad cu toata fiinta si sa ma bucur de lumea asta minunata fara sa imi pese de nimic. Sa fiu din nou nastrusnica si jucausa ,inocenta. De atata dor, am gasit portita de evadare. Nu degeaba spunea Brancusi “In clipa in care am incetat a mai fi copii , inseamna c-am murit.”
Mi-am amintit cat de minunat e sa fiu copil si atunci mi-au crescut aripi. Am regasit bucuria, forta si energia de a fi mereu optimista, de a privi inainte si a visa.
Ma adresez emotiilor si sufletului tau . Vreau sa te regasesti si tu, sa redevii pentru cateva momente copil.Simti bucuria despre care iti vorbesc?
Camera pe care o propun este un spatiu cu obiecte supradimensionate in asa fel incat tu , adultul de acum , in fata obiectelor de acolo, te vei regasi la varsta de doi – trei ani (adica vei avea inaltimea unui copil mic in raport cu obiectele din jur) Vei avea posibilitatea sa interactionezi in mod direct cu toate obiectele.
Vei putea sari intr-un pat care iti va parea foarte mare si elastic.Vei putea escalada un scaun si vei manca prajuturi aromate cu parfum de casa bunicilor,J- asta in cazul in care vei reusi sa ajungi sa le iei de pe masa.Ursul imens de plus moale aproape te va dobora prin greutatea lui, iar balansoarul iti va parea un cal nazdravan. Tricicleta va fi poate prea grea sa o cari singur , dar precis vor fi langa tine prietenicare sa tea jute sa urci pe ea.O sa inveti sa mergi din nou.J
Vei resimti intregul efort fizic pe care un copil de trei ani il face pentru o activitate aparent comuna.
Cu siguranta o sa simti si mirosul cafelei parintilor, si poate vei primi permisiunea sa-ti inmoi putin degetelul in ea.:)
Una peste alta , spatiul propus , se va adresa simturilor si emotiilor tale.Vei fi un fel de Alice in tara minunilor. Va fi o regasire, o avalansa de forme, sunete, texturi, culori, gusturi , senzatii siparfumuri uitate intr-un colt de suflet.Tu vei fi printesa timida sau cavalerul neinfricat. Vei fi din nou copil!
Iti multumesc pentru rabdarea cu care m-ai ascultat si te rog : Aminteste-ti sa fii copil!
Detalii mai mult sau mai putin tehnice :)
In jurul varstei de doi-trei ani – copilul inca descopera lumea .La ceasta varsta obiectele din jurul lui sunt aproape duble ca proportie fata de perceptia noastra de adulti.In concluzie, obietele propuse de mine vor fi supradimensionate pana la dublarea lor fata de dimensiunea originala.(Calculele sunt facute tinand cont de inaltimea medie a unui copil de 2 ani inraport cu obiectele inconjuratoare)
Voi porni de la formele originale care ne inconjoara intr-o camera de copil , dar toate obiectele vor fi interpretate plastic intr-o maniera personala. Doresc prin acest proiect- experiment sa ajung la o forma de arta-obiect. Formele vor fiputin exagerate, mobilierul pictat manual, culorile vii si luminoase - o atmosfera putin ireala, de poveste , care sa ne poarte undeva inapoi in timp.Prin texturi, volume si culori voiurmari amplificarea senzatiilor, asa incat totul sa para tarit prin suflet si ochi de copil.
Intre obiectele supradimensionate din acest spatiu veti regasi un pat (cu saltea elastica),un cal-balansoar, o tricicleta, o mingie, cuburi de lemn, o masa ,un scaun , jucarii de plus , o biblioteca cu carti pe masuraJ, poate un radio sau de ce nu, un gramofon? Pentru gurmanzi vor fi prajituri de casa si cutii cu bomboane, evident, supradimensionate.
Toata aceasta “scenografie” o vizualizez prezentata intr-un spatiu public (ex: intr-un parc) unde toata lumea sa se poata “juca”- un fel de parc de distractii pentru adulti. Ulterior , obiectele mari se vor putea amplasa in spatii deschise (ex:curti si gradini), iar obiectele de dimensiuni mai mici vor putea decora interioarele apartamentelor voastre.
Multumesc , Daiana "
Cu drag... astept
PS. Proiectul meu poate fi sustinut prin vot aici.
Camera Marei (8 ani) era la fel de alba si goala ca si a fratiorului ei , Radu (Ben10). Totusi , pentru aceasta camera Miki avea deja cateva piese de mobilier mai vechi. Asa ca am incercat sa le dam un aer proaspat si o atmosfera potrivita cu fetele WITCH, personajele favorite ale Marei. Lucrul a inceput , evident cu schimbarea culorii peretilor, care au capatat nuantele florilor de liliac. Pentru ca doream un aer modern dar in acelasi timp romantic , am imbogatit patul cu un baldachin.(- o piesa foarte indragita de fetitele visatoare...) Norocul a fost ca Miki a gasit unul violet care se potrivea perfect viitoarei camere. Acum doream ca si mobilierul sa arate mai special , asa ca am decis sa-i dau si acestuia o imagine noua , in nuantele deja stabilite. Dupa ce m-am apucat de treaba...a iesit cam ce veti vedea in imaginile urmatoare.
Dulapul vechi
Dulapul nou :)
Ladita de jucarii...
Ladita noua :)
Patul vechi, pe care deja il animasem cu baldachinul violet:)
Patul nou:)
Lampa cu picior era o lampa veche din metal visinu , cu aplicatii aurii, careia Miki nu-i gasea locul potrivit in casa. Asa ca am vopsit-o in nuanta peretilor si i-am atasat niste fluturasi...
Cam atat pentru azi... Maine voi posta imagini cu modul in care arata acum, cand e deja locuita, camera Marei. Pe maine! :)