duminică, 29 noiembrie 2009

Cine sunt eu

A trecut o luna de cand suntem in Germania.Trec prin stari contradictorii si oscilez intre rai si iad cu o viteza uimitoare. S-au intamplat multe lucruri absolut minunate dar dorul de cei dragi de-acasa ma copleseste adesea:)
Sa exemplific unul din lururile bune realizate aici.
"Cine sunt eu" sau mai bine zis "Wer bin ich" se numeste o carte scrisa de 27 de copii germani cu varste cuprinse intre 6 si 12 ani.Povestile reprezinta cele mai frumoase creatii ale lor realizate in cadrul cercului de creatie literara sub indrumarea Doamnei Hermina Popa, scriitoare plecata din Romania acum 20 de ani. Povestioarele copiilor sunt insotite de cate un desen alb-negru, facut de mine in urma citirii unui mic rezumat al fiecarei povesti. Din pacate, in afara de faptul ca acesta carte s-a lansat sambata trecuta la Frankfurt, nu stiu sa va impartasesc momentan prea multe detalii.Imediat ce voi afla mai multe informatii va voi tine la curent:)













Aceste prime zece ilustratii au fost concepute sa ocupe suprafata unei intregi pagini de carte format 21/21 cm. Urmatoarele 17 au fost concepute in asa fel incat sa poata fi introduse intre randurile textelor.

















Va imbratisez cu drag si dor si mai astept cate-un semn ca nu m-ati uitat:), Daiana

PS. Apropos pentru cei care ma intreba frecvent daca mai realizez si daca trimit comenzi acasa.Raspunsul este afirmativ, cu cel mai mare drag si dor:)

miercuri, 18 noiembrie 2009

Un altfel de zbor


Ieri Andriusa, ne-a dus pe noi si pe fetitele prietenei noastre sa vedem zecile de avioane care-si luau zborul spre toate "colturile lumii" de pe aeroportul din Munchen.


In capatul pistei de decolare este un teren de motocros de unde am putut urmari perfect decolarea si zborul...Avioanele plecau uneori si cate doua pe minut. Am cantat impreuna cu fetitele "Avion cu motor , ia-ma si pe mine-n zbor, sa ma fac aviator!"Asa visam si asa cantam mereu cand eram copil -am iubit intotdeauna zborul sub toate formele lui...

Mi-era dor asa ca am trimis imbratisari si pupicuri celor dragi cu multe din avioanele care decolau, doar, doar o zbura unul spre acasa si primiti pupaturile mele...Cat imi sunteti de dragi...

Dupa ce mi-am descarcat emotia trimitand semne de drag si dor cu avionul, mi-am simtit sufletul usor , usor ca un fulg si am cantat impreuna cu fetele "Pot sa zbor, daca vreau ating un nor..."



Pe curand, Daiana

vineri, 13 noiembrie 2009

Imblanzitoarea de cai

Am primit o noua comanda de oglinda...O fata blonda si un cal-"Imblanzitoarea de cai" E prima comanda realizata departe de casa:)

Oglinda in timpul lucrului...

Cat timp am lucrat la noua oglinda am fredonat in minte refren stiut de muult, nici nu-mi mai aduc aminte de cand:"Tropa-trop prin oras/Schiopatatul galop/
Un taran si doi cai/Tropa-trop"
...


Nu-mi mai aminteam restul cantecului asa ca dupa ce oglinda a fost gata am cautat pe internet versurile lui Adriana Paunescu- "Tata si caii". M-a impresionat acest cantec vechi, interpretat de Victor Socaciu, mai cu seama ca am realizat ca-mi este dor de tata.Fara nici o legatura cu oglinda:)


Oglinda unicat, pictata manual in culori acrilice,
lac pe baza de apa,100cm/85 cm

Imblanzitoarea de cai a pornit spre casa si urmeaza sa ajunga la "Doamna mea cu catelul". Ea o va darui unei prietene bune care iubeste caii.Doamna cu catelul este o femeie blanda, cu ochi albastri in care de multe ori regasesc linistea si o parte din candoarea lumii.Stie sa faca celor dragi, cadouri unice, personalizate, indiferent de framantarea prin care trece in a gasi cel mai potrivit cadou.Prietenii ei trebuie sa stie ca se gandeste cu adevarat sa-i bucure si sa-i surprinda. Nu conteaza daca este sau nu costisitor, daca este mic sau mare:) Este un cadou in care ea se implica emotional, cu imaginatie si suflet, mult suflet. Tot ce daruieste e conceput in mod special pentru persoana careia ii va fi daruit.Am intalnit rar persoane ca ea:) Este unul din motivele pentru care o admir. Multumesc Doamna mea, esti un om minunat si sper din suflet ca prietenii tai sa aprecieze si sa-ti intoarca inzecit bucuriile deosebite care stii sa le faci:)
Inchei cu cateva din cadourile daruite oamenilor dragi din jurul ei:
-Placuta personalizata pentru Andru
-Tablou pentru Rune
-Placute personalizate pentru Sara si Riana
-Oglinda pentru Nora...si multe altele:)



Pe curand,Daiana

miercuri, 11 noiembrie 2009

Bun ramas

luni, 9 noiembrie 2009

Alina

Aseara inainte sa adoarma, fetitele mi-au povestit cat de mult le-a placut la nunta de acum aproape trei luni. Mi-am amintit ca este ziua Alinei:)


Astazi , pentru ca este o zi cu totul speciala, pentru ca mi-e dor de toti ce de-acasa, pentru ca Alina (cumnata mea) mai implineste un an si pentru ca vreau sa-i fac o surpriza chir daca sunt departe...M-am hotarat sa va arat poze de la nunta Alinei si a lui Ionut (cumnatul meu) Atunci eram acasa, cu toata familia, ferciti:)

Andrei , Ionut, Alina, Daiana

Alina,Ionut, Luiza si Ninel(nasii)

Bia, Mara, Alina, Sara

Ar fi multe de spus despre ceea ce simt acum dar aici o sa ma limitez si o sa-i spun doar "La multi ani!"draga mea Alina, sa ramai mereu asa vesela si calda, luminoasa si placuta, optimista si luptatoare, sensibila si indragita de toti:) Iar pentru voi doi Alina Draga...sa va iubiti mereu si sa va bucurati de intamplarea care v-a adus impreuna:)



Va pupacesc cu drag, Pe curand, Daiana

Sara, Daiana, Mara

marți, 3 noiembrie 2009

La fereastra unde doarme o pisica

Fereastra cu zorele a prins viata in urma unei rugaminti care suna cam asa: "Daiana, mi-as dori pentru fetita mea de 10 ani, o polita alba cu flori violet, pe care care sa o asezam deasupra patului "Gandurile mi-au zburat imediat la o fereastra cu zorele sau...la clematite.Da, da, asa cum era fereastra bunicii mele in copilarie...Vopsita in alb, incarcata cu clematite violet-albastrui. Ce vremuri minunate cu miros de vacanta si pere parguite... Mona, caci asa se numeste mama fetitei- ca in "Steaua fara nume"- a preferat zorelele.(Indragesc mult aceasta piesa si de aceea numele Mona are pentru mine o rezonanta cu totul aparte.) Toate bune si frumoase vedeam deja in minte fereastra, dar am simtit ca nu e posibil ca ea sa nu aiba...suflet:)

Pentru ca fetita sa nu se simta singura, am pus pe pervaz o prietena mica si dragalasa, o pisica somnorosa care sa o poarte cu gandul intr-o lume calda si relaxata.

Trebuie sa va spun ca mi-a facut o placere grozava lucrul la aceasta fereasta spre suflet, mai ales ca m-a purtat cu gandul inapoi in timp, la Ica, bunica mea vesela si calda, careia ii placea mult sa fredoneze romante. Adesea ne-o canta o chiar pe aceasta:)



Va imbratisez cu drag, Daiana

luni, 2 noiembrie 2009

O zi norocoasa


Placuta personalizata, MDF picat manual,culori acrilice , lac ecologic


(Placuta a fost realizata la comanda pentru botezul unui micut deosebit si...norocos:)
Desi a plouat si a fost innorat, azi a fost pentru mine o zi frumoasa...Prima zi de gradinita in Germania. Cel mai mult m-a bucurat faptul ca desi am avut emotii fantastice, fetitele au fost incantate. Si-au exprimat dorinta sa le mai duc si maine:) Cred ca a contat mult faptul ca au fost impreuna cu prietena lor Diana, fetita mijlocie a prietenilor nostri la care locuim. Sunt niste oameni cu totul si cu totul speciali:)

Mara, Sara si Diana

Pentru ca fetitele au inceput gradinita tot azi a fost ziua in care am putut sa lucrez in liniste. Pregatesc niste lucrari pentru targul de Craciun. Si ca totul sa fie insorit total in ciuda ploii de afara iata ce am gasit dimineata pe blogul Laurei:)



Va pup cu drag si va mai povestesc curand din aventurile noastre pe alte meleaguri.Daiana

ZeList