vineri, 19 martie 2010

In joaca

M-am tot gandit "in joaca" cu cateva zile in urma, sa scriu tot ce imi doresc de ziua mea. Am asternut in minte liste: lungi care mai de care cu "rasfat"...Si totusi, am revenit rapid cu picioarele pe pamant pentru ca...am fost atat de framantata ca Mara...Si-a rupt manuta. Nimic nu a mai avut importanta in afara de ea si de Sara.Incerc sa ma adun, sa ma gandesc ca totul va fi bine. Nazbatiosi mai sunt puii astia:) Si de unde imi propusesem sa scriu tot ce-mi doresc am realizat ca multele "dorinte" din zilele anterioare au ramas doar una...si anume sa fim sanatosi:) Straniu cum ne face viata sa sintetizam lucrurile si sa realizam brusc ce are valoare mai mare pentru noi...
Fara nici o legatura cu randurile de mai sus...Azi a fost o zi minunata de primavara. Venind cu fetitele de la gradi, in parc, am vazut doi fluturi superbi:) Stiti deja cu totii cat de mult iubesc fluturii. Zburau gratios, unul galben ca lamaia si unul in culorile scoartei de copac cu "ochi" rosu-portocaliu, alb si negru. Zborul lor delicat m-a intors cu gandul la ceea ce am simtit sa fac pentru blogul Vivianei in urma cu cateva zile. Din pacate blogspotul nu a permis incarcarea imaginii in formula gandita de mine si in final Viviana a adaptat imaginea cum a simtit ca e ok pentru ea:) Eu am gandit-o asa:

Si pentru ca azi a fost o zi frumoasa, pentru ca am chef de povesti, mai scriu cateva randuri:)
Cartierul cu case era inzapezit si pustiu saptamana trecuta. Astazi s-a animat brusc cu oameni si soare si plante pentru gradini si multi, multi copii. Aici e un ritual fantastic, in fiecare anotimp oamenii isi ingrijesc si isi amenajeaza gradinile cu decoratii de sezon. Exista o preocupare pentru aspectul estetic pe care la noi o consideram doar vis.Deja au inceput sa "rasara" pomi impodobiti cu oua colorate de Pasti...De la balconul casei indiferent de momentul in care m-am uitat afara erau permanent in medie cate 13 copii-doi ai mei.De aceea am si iesit atat de des...nu pot sa nu-mi manifest bucuria ca puii mei se joaca in curte asa cum ieseam noi odinioara in fata blocului, liberi si veseli fara ca parintii sa fie timorati de o multime de pericole ca acum...Luxul de a lasa fetitele singure afara nu mi l-am permis niciodata in Bucuresti, stim cu totii de ce.Realizez ca aici este vorba si de avantajul unei comunitati restranse... E alta lume cu care incep sa ma obisnuiesc treptat si pe care invat sa o iubesc pe zi ce trece.Apropierea de natura ne prieste grozav. Oare o sa vina vremea cand o sa imi doresc din tot sufletul sa raman aici, cand nu o sa-mi mai doresc sa locuiesc langa mare sau ocean?Astazi sunt intr-o stare optimista pe care sper sa nu o "ratacesc" curand:) Va imbratisez cu drag si dor, Daiana



10 comentarii:

viviana b spunea...

Asa este - sunt liberi si ...noi , la fel !!!
Important este sa vrem sa fim astfel...
Te imbratisez :)

gariana spunea...

La multi ani si multa sanatate!

tatiana spunea...

Hello, again!! Salutari de primvara. Te pup si sa ai o primvara inosrita si frumoasa asa cum e si blogul tau

tatiana spunea...

Multe salutari si Ayatanei careia i-am tot scris pe mail dar fara rspuns. Pe blog nu am mai putut intra. S-a rupt legatura. Te pup Aytana

ileana spunea...

te pup dulce Daianule! in sinea mea visez sa te sarbatoresc pe tine si pe Alina la mine in gradina! poate la anu...sau si mai bine- oricand mai vii pe aici!La multi aniiiiiiii!
ps- daca gasesc tel te sun...

Daiana Prundurel spunea...

Viviana, si noi suntem liberi doar ca nu stim sa ne bucuram din plin de lucrul asta.Pup si eu muult.

Gariana, multumesc, si tie numai bine:)

Tatiana, ma bucur sa te revad,Din pacate nici eu nu mai stiu nimic de Ariana, urma sa nasca, avusese o perioada foarte agitata, stiu ca nu mai avea vreme nici de blog , nici de mailuri...Si eu ma gandesc adeasea la ea si sper ca e bine, aproape sigur a nascut deja, ma framant si eu ca nu stiu nimic. Mi-e necaz ca nu mai gasesc numarul ei, l-am ratacit cand am plecat din Ro.Te imbratisez si daca afli tu ceva despre ea, te rog sa-mi lasi si mie un semn, ok?Pup cu drag, D

Ilenuca, am sperat din tot sufletul cat am fost in tara sa pot ajunge la tine, la voi. Am fost atata de agitata incat nu am reusit sa va revad.M-a gandesc mult la voi si la pui.Mi-ar fi placut si mie sa ne sarbatorim la tine, in iarba verde de acasa:)Nu a fost sa fie dar sigur vor fi ocazii.Sa stii ca lucrusoarele tale le-am lasat la Alinusa.(Cuierasele)Imbratisari muulte, D

irina spunea...

La multi ani ,o primavara frumoasa si insorita!Multa sanatate!

Irina

Daiana Prundurel spunea...

Irina draga iti multumesc dintot sufletul. Fie ca primavara asta sa ne umple sufletele de lumina!

acuarele spunea...

Sper ca si-a revenit manuta Marei.
Imi pare rau de ce ati parit.
Pupici multi si primavara minunata in continuare!...

Michi spunea...

ma bucur ca te imprietenesti cu Germania.S-au deschis perspectivele pe care le asteptai? Ai inceput sa te imprietenesti si cu limba germana?
Si eu am aplicat la o bursa in Germania, rezultatul il voi afla intr-o luna.

ZeList