marți, 14 iulie 2009

13 cu gandul la mama


Acum cateva zile, vroiam sa simtiti bucuria care m-a cuprins in ajunul plecarii noastre in vacanta... imi doream sa va las aceasta melodie inainte de plecare:)



Were all going on a summer holiday.
No more working for a week or two.
Fun and laughter on a summer holiday.
No more worries for me and you.
For a week or two.

Were going where the sun shines brightly.
Were going where the sea is blue.
Weve seen it in the movies.
Now lets see if its true.

Everybody has a summer holiday
Doing things they always wanted to.
So were going on a summer holiday
To make our dreams come true
For me and you.

In entuziasmul si graba plecarii in vacanta organizata de Andriusa al meu impreuna cu Andreea si Cata, nu am mai avut ragaz sa va scriu.Incerc sa recuperez putin acum...
Ieri eram inca in Anglia.O vacanta de o intesnitate emotionala greu de descris in cuvinte. Pentru cateva zile am avut senzatia ca traiesc in rai. Totusi nu despre o vacanta obisnuita vacanta vreau sa va scriu, ci despre o vacanta care nu a fost pur si simplu o intamplare. Cel putin asa simt acum, dupa intoarcerea acasa. O vacanta care m-a eliberat din multe puncte de vedere.Ieri, 13 iulie, s-au implinit 21 de ani de cand mama s-a stins.Desi au trecut atat de multi ani ma simt doar un copil mic si necajit atunci imi amintesc de mama. A fost pentru prima data in viata cand m-am gandit la ea atat de intens dar fara sa plang sau sa sufar, cu bucurie, cu dor si drag.Am simtit-o pe mama ca o lumina puternica, o lumina ce mi-a inseninat sufletul. Fiecare lucru si fiecare cuvant care l-am auzit in ultimele 5 zile m-a facut sa simt ca prin ochii mei, visul mamei de a ajunge in Anglia a prins viata. Este primul an de cand ea a plecat de langa mine si cand am reusit sa ii implinesc dorinta de a ma gandi la ea cu seninatate si bucurie, nu cu amaraciune si lacrimi. M-am eliberat!?:)
(Mama mea, Dana-Liana, era o femeie vesela, altruista si optimista, o mama cum si-ar dori toti copii. Langa ea, nimeni, absolut nimeni, nu se putea sa nu zambeasca. Avea o buna dispozitie molipsitoare, era, cum ar spune Ariana, omul care alunga norii:)Mama era profesoara de engleza iar copiii... de fapt toti cei din jur o adorau.Mama s-a stins din viata foarte tanara(38) datorita unei boli necrutatoare la acea vreme-
cancer de col si de san. In memoria mamei si a altor femei minunate care s-au stins timpuriu m-am decis sa atasez linkul marsului Sister in arms, care l-ati vazut atata vreme la sfarsitul postarilor mele. )
Revin la povestea initiala, la faptul ca am fost intr-o vacanta fantastica, o vacanta care m-a facut...ciudat...sa ma simt aproape de mama intr-un mod ne lumesc.Nu am indraznit pana acum sa voebesc despre sentimentul care l-am trait zilele astea. Am reusit acum. Am facut cateva poze cu gandul la mama, pentru mama...Am dorit ca o imagine sa fie "lumina" pe care o aprind simbolic in acest an pentru mama. Imaginea care m-a facut sa iubesc
Broadstairs definitiv. Daca ea ar fi vazut vreodata acest loc, aici si-ar fi dorit sa traiasa, iar vantul de pe malul marii unde i-am risipit cenusa ultimei ei dorinte, probabil ca acesta trebuia sa fie.

Iar imaginea...nu ar fi completa daca nu as insoti-o cu o melodie dintr-un film de suflet al mamei mele"Sound of music"



Multumesc familiei Widow fara caror gazduire, prietenie si caldura amintirile mele nu ar fi putut fii atat de vii , iar vacanta noastra nu ar mai fi fost atat de frumosa.
Pe curand, Daiana

9 comentarii:

ajnanina spunea...

un gand bun si de la mine, cu drag...

Leo spunea...

Frumoasa amintira, a unei mame mereu zambitoare ! Sigur a vazut Anglia prin ochii tai si a zambit dn nou !

Anonim spunea...

La momentul in care s-a stins mama ta...eram prea mica ca sa inteleg cu adevarat ce se intampla...cu toate astea imi amintesc cu mult drag de voi ca familie, de tine si de nazbatiosul tau de frate si imi mai amintesc ca in acea perioada noi doua am petrecut foarte mult timp impreuna jucandu-ne in curte la bunica mea.
Sunt sigura ca de acolo, de sus, mama ta a zambit super fericita vazand Anglia prin ochii tai si ai familiei tale! E bine... sa nu-i uitam si sa ne amintim de ei si de momentele frumoase!
Va pup cu drag

ajnanina spunea...

roscata mica si frumoasa, nu cumva ai plecat iar ? :))

Geanina Codita spunea...

Mulţumiri pentru daruri şi soarele să te însoţească în toate drumurile tale.

Te îmbrăţişez cu drag!

Anonim spunea...

sa stii ca m-ai emotionat pana la lacrimi cu povestea ta si a mamei tale.uite ca se pot intalni doua suflete din lumi diferite in anglia!ma bucur nespus de mult pentru tine si mama ta!
si pentru voi toti ca ati avut o vacanta asa frumoasa!

Anonim spunea...

p.s.si am urmarit cu drag secvanta postata de tine din unul din filmele atat de dragi copilariei noastre!
iti multumesc!

Daiana Prundurel spunea...

Buna Janina draga, ma cunosti perfect am evadat din nou. Acum am revenit dar plec iar peste cateva zile:)

Draga Leo,intr-adevar asa e amintirea mamei,luminoasa, vesela, calda...Multumesc ca mi-ai scris si te mai astept.

Draga Oana,
Mi-amintesc si eu cu drag multele momente petrecute impreuna la bunica ta:) era foarte placut cand veneam la tine , te admiram ma simteam foarte bine in familia ta:) Perioada despre care vorbesti s-a intampat cu vreo 2-3 ani inainte ca mama sa se stinga. Eu deja ma mutasem la Liceul Tonitza cand mama a plecat de langa mine. Ma bucur ca-ti amintesti si tu cu drag de acele momente, am avut o copilarie frumosa si plina de peripetii...

Geanina, admir mult tot ceea ce scrii iar mottoul blogului tau ma urmareste de cand te-am descoperit.M-am bucurat cand am descoperit ca esti prietena cu Janina pe care o indragesc foarte mult.Nu degeaba se spune ca cine se-aseamna se-aduna:)Voi faceti parte dintr-o lume cu totul aparte si ma simt deosebit cand vii in vizita aici:) Iti multumesc si eu:)

Lumi draga te imbratisez si ma bucur sa te regasesc aici alaturi de mine, asa cum m-ai obisnuit:)Te pupacesc cu drag, D

Aytana spunea...

Daianule sunt la Londra cu draga mea prietena alaturi,amandoua ametind tastele si printre asta povesti.
Am restrictionat pentru o perioada accesul la blogul meu si sper sa nu te superi.O sa vad acusi daca a meritat si o sa spun povestea.
Sa imi tii pumnii Daianule.Am nevoie de gandul tau bun.Duc o lupta de readucere inapoi a dragului meu drag.Inca nu stiu ce decizie o sa ia.
Te imbratisez cu drag si dor.Mi-e dor de cuvintele tale care imi mangaiau gandurile.

ZeList