Acum cateva zile, vroiam sa simtiti bucuria care m-a cuprins in ajunul plecarii noastre in vacanta... imi doream sa va las aceasta melodie inainte de plecare:)
Were all going on a summer holiday.
No more working for a week or two.
Fun and laughter on a summer holiday.
No more worries for me and you.
For a week or two.
Were going where the sun shines brightly.
Were going where the sea is blue.
Weve seen it in the movies.
Now lets see if its true.
Everybody has a summer holiday
Doing things they always wanted to.
So were going on a summer holiday
To make our dreams come true
For me and you.
Fun and laughter on a summer holiday.
No more worries for me and you.
For a week or two.
Were going where the sun shines brightly.
Were going where the sea is blue.
Weve seen it in the movies.
Now lets see if its true.
Everybody has a summer holiday
Doing things they always wanted to.
So were going on a summer holiday
To make our dreams come true
For me and you.
In entuziasmul si graba plecarii in vacanta organizata de Andriusa al meu impreuna cu Andreea si Cata, nu am mai avut ragaz sa va scriu.Incerc sa recuperez putin acum...
Ieri eram inca in Anglia.O vacanta de o intesnitate emotionala greu de descris in cuvinte. Pentru cateva zile am avut senzatia ca traiesc in rai. Totusi nu despre o vacanta obisnuita vacanta vreau sa va scriu, ci despre o vacanta care nu a fost pur si simplu o intamplare. Cel putin asa simt acum, dupa intoarcerea acasa. O vacanta care m-a eliberat din multe puncte de vedere.Ieri, 13 iulie, s-au implinit 21 de ani de cand mama s-a stins.Desi au trecut atat de multi ani ma simt doar un copil mic si necajit atunci imi amintesc de mama. A fost pentru prima data in viata cand m-am gandit la ea atat de intens dar fara sa plang sau sa sufar, cu bucurie, cu dor si drag.Am simtit-o pe mama ca o lumina puternica, o lumina ce mi-a inseninat sufletul. Fiecare lucru si fiecare cuvant care l-am auzit in ultimele 5 zile m-a facut sa simt ca prin ochii mei, visul mamei de a ajunge in Anglia a prins viata. Este primul an de cand ea a plecat de langa mine si cand am reusit sa ii implinesc dorinta de a ma gandi la ea cu seninatate si bucurie, nu cu amaraciune si lacrimi. M-am eliberat!?:)
(Mama mea, Dana-Liana, era o femeie vesela, altruista si optimista, o mama cum si-ar dori toti copii. Langa ea, nimeni, absolut nimeni, nu se putea sa nu zambeasca. Avea o buna dispozitie molipsitoare, era, cum ar spune Ariana, omul care alunga norii:)Mama era profesoara de engleza iar copiii... de fapt toti cei din jur o adorau.Mama s-a stins din viata foarte tanara(38) datorita unei boli necrutatoare la acea vreme- cancer de col si de san. In memoria mamei si a altor femei minunate care s-au stins timpuriu m-am decis sa atasez linkul marsului Sister in arms, care l-ati vazut atata vreme la sfarsitul postarilor mele. )
Revin la povestea initiala, la faptul ca am fost intr-o vacanta fantastica, o vacanta care m-a facut...ciudat...sa ma simt aproape de mama intr-un mod ne lumesc.Nu am indraznit pana acum sa voebesc despre sentimentul care l-am trait zilele astea. Am reusit acum. Am facut cateva poze cu gandul la mama, pentru mama...Am dorit ca o imagine sa fie "lumina" pe care o aprind simbolic in acest an pentru mama. Imaginea care m-a facut sa iubesc Broadstairs definitiv. Daca ea ar fi vazut vreodata acest loc, aici si-ar fi dorit sa traiasa, iar vantul de pe malul marii unde i-am risipit cenusa ultimei ei dorinte, probabil ca acesta trebuia sa fie.
(Mama mea, Dana-Liana, era o femeie vesela, altruista si optimista, o mama cum si-ar dori toti copii. Langa ea, nimeni, absolut nimeni, nu se putea sa nu zambeasca. Avea o buna dispozitie molipsitoare, era, cum ar spune Ariana, omul care alunga norii:)Mama era profesoara de engleza iar copiii... de fapt toti cei din jur o adorau.Mama s-a stins din viata foarte tanara(38) datorita unei boli necrutatoare la acea vreme- cancer de col si de san. In memoria mamei si a altor femei minunate care s-au stins timpuriu m-am decis sa atasez linkul marsului Sister in arms, care l-ati vazut atata vreme la sfarsitul postarilor mele. )
Revin la povestea initiala, la faptul ca am fost intr-o vacanta fantastica, o vacanta care m-a facut...ciudat...sa ma simt aproape de mama intr-un mod ne lumesc.Nu am indraznit pana acum sa voebesc despre sentimentul care l-am trait zilele astea. Am reusit acum. Am facut cateva poze cu gandul la mama, pentru mama...Am dorit ca o imagine sa fie "lumina" pe care o aprind simbolic in acest an pentru mama. Imaginea care m-a facut sa iubesc Broadstairs definitiv. Daca ea ar fi vazut vreodata acest loc, aici si-ar fi dorit sa traiasa, iar vantul de pe malul marii unde i-am risipit cenusa ultimei ei dorinte, probabil ca acesta trebuia sa fie.
Iar imaginea...nu ar fi completa daca nu as insoti-o cu o melodie dintr-un film de suflet al mamei mele"Sound of music"Multumesc familiei Widow fara caror gazduire, prietenie si caldura amintirile mele nu ar fi putut fii atat de vii , iar vacanta noastra nu ar mai fi fost atat de frumosa.
Pe curand, Daiana
