Sunt departe de casa...Deja simt dorul desi nu au trecut decat 5 zile de cand am ajuns aici.As vrea sa va povestesc mult, mult dar nu am starea necesara.Stau si ma gandesc ca plecarea mea in Germania nu a fost un lucru intamplator. Am trecut printr-o gramada de intamplari stranii pe care nici nu am curaj sa le numesc simple coincidente.Ciudat este ca desi sunt departe, ma simt in drumul spre casa:) Chiar si racheta pentru Filip, fiind una din ultimele comezi primite acasa mi-a dat senzatia ca trebuie sa zbor, sa-mi caut si sa-mi gasesc cu adevarat locul in lume:)
placuta personalizata din Mdf pictat manual, culori acrilice, lac ecologic
Ciudata decizie...si lucrul cel mai straniu este ca despre aceasta plecare mi-a spus cineva care mi-a calculat astrograma.Nu as fi crezut candva ca aceste decizii care avem senzatia ca ne apartin si care ne pot schimba radical viata, sunt scrise clar undeva inca din clipa in care venim pe lume... Va imbratisez cu drag si dor, Daiana
8 comentarii:
Anonim
spunea...
Ai plecat definitiv, Daiana?... Eu iti urez acomodare cat mai usoara, si spor in tot ce intreprinzi! Te imbratisez.
E greu fara tine aici dar, nimic nu e mai frumos decat sa iti implinesti visele. Curajul de ati urma intuitia, glasul sufletului, nu poate decat sa te implineasca si oricat de greu ar fi sa te faca fericit. Ma bucur pentru voi.
@daiana:ori esti tu metaforica, ori ti-ai luat lumea-n cap si-ai decis sa imigrezi, ori nu mai pricep eu nimic! daca varianta a doua e adevarata,unde ai plecat, daiana draga,"de tot" in ce tara?
Janina draga, am plecat dar nu stiu pentru cata vreme...Nici macar nu am decis inca daca ramanem sau nu aici:)Nu se stie niciodata cum ni se vor mai incrucisa drumurile. Si eu ma bucur ca te-am cunoscut si sa stii ca port mereu cu mine calutul fermecat de la tine,D
Draga Georgi, si mie mi-e dor de tine si ti-am scris aseara pe mesenger un mesaj...dar am senzatia ca nu l-ai primit:)Pupici cu drag,D
Lumi, nu sunt deloc metaforica...Mi-am luat de-a dreptul lumea in cap si am ajuns in Germania:)Nu stiu daca temporara sau definitiv...ramane de vazut:)Imbratisari, D
Buna..:) Nu stiu cand ai postat asta sper sa revii...si eu am plecat nu de buna voie cu parintii am 16 ani..sunt departe de casa..si nici nu ma pot intoarce..deoarece in tzara nu avem un viitor..desii stiu limba..numi pot face prieteni stau mai mereu singura...si la scoala..simt ca lumea se uita ciudat la mine...nu am ce face nu ma pot intoarce acasa ori cat mias dorii..aproape intru in depresie..mie foarte dor de casa de prietenii mei...din cauza asta..a stresului a supararii am pus quilogram in plus..si miau iesit si cosuri eram o persoana mereu vesela mereu radeam..nimik numi strika pofta de viata...acum sunt alta..nu ma mai vei zambind aproape niciodata...desii aici e frumos..ce ma mai animeaza pe mine sunt sedintele luuuungi de shopping..in rest simt ca inebunesc..mam inchis in mine.. si plang foarte des..nu mai stiu ce sa fac sunt aici de 6 luni si mi sa parut o eternitate ajutama si pe mine cu niste sfaturi...te rog
8 comentarii:
Ai plecat definitiv, Daiana?...
Eu iti urez acomodare cat mai usoara, si spor in tot ce intreprinzi!
Te imbratisez.
Draga Acuarele...cred ca da,insa voi sti mai exact peste ceva vreme...Iti multumesc si te imbratisez, Daiana
Frumoasa melodia, n-o stiam.
uau...
deci chiar ai plecat...
da daca te simt iin drum spre casa, asta e adevarul...
adevarata casa ne cheam intotdeauna... chiar daca nu pentru totdeauna...
imi pare tare bine ca am apucat sa te cunosc... si imi pare rau ca nu am apucat sa te cunosc mai bine...
Draga mea Daiana,
E greu fara tine aici dar, nimic nu e mai frumos decat sa iti implinesti visele. Curajul de ati urma intuitia, glasul sufletului, nu poate decat sa te implineasca si oricat de greu ar fi sa te faca fericit.
Ma bucur pentru voi.
Cu drag si dor,
Georgiana
@daiana:ori esti tu metaforica, ori ti-ai luat lumea-n cap si-ai decis sa imigrezi, ori nu mai pricep eu nimic!
daca varianta a doua e adevarata,unde ai plecat, daiana draga,"de tot" in ce tara?
Janina draga, am plecat dar nu stiu pentru cata vreme...Nici macar nu am decis inca daca ramanem sau nu aici:)Nu se stie niciodata cum ni se vor mai incrucisa drumurile. Si eu ma bucur ca te-am cunoscut si sa stii ca port mereu cu mine calutul fermecat de la tine,D
Draga Georgi, si mie mi-e dor de tine si ti-am scris aseara pe mesenger un mesaj...dar am senzatia ca nu l-ai primit:)Pupici cu drag,D
Lumi, nu sunt deloc metaforica...Mi-am luat de-a dreptul lumea in cap si am ajuns in Germania:)Nu stiu daca temporara sau definitiv...ramane de vazut:)Imbratisari, D
Buna..:) Nu stiu cand ai postat asta sper sa revii...si eu am plecat nu de buna voie cu parintii am 16 ani..sunt departe de casa..si nici nu ma pot intoarce..deoarece in tzara nu avem un viitor..desii stiu limba..numi pot face prieteni stau mai mereu singura...si la scoala..simt ca lumea se uita ciudat la mine...nu am ce face nu ma pot intoarce acasa ori cat mias dorii..aproape intru in depresie..mie foarte dor de casa de prietenii mei...din cauza asta..a stresului a supararii am pus quilogram in plus..si miau iesit si cosuri eram o persoana mereu vesela mereu radeam..nimik numi strika pofta de viata...acum sunt alta..nu ma mai vei zambind aproape niciodata...desii aici e frumos..ce ma mai animeaza pe mine sunt sedintele luuuungi de shopping..in rest simt ca inebunesc..mam inchis in mine.. si plang foarte des..nu mai stiu ce sa fac sunt aici de 6 luni si mi sa parut o eternitate ajutama si pe mine cu niste sfaturi...te rog
Trimiteți un comentariu