Desene pe asfalt

Maimultelele sunt mai bine. Nu mai au temperatura asa ca de maine mergem din nou la gradi. Mai tusesc putin din cauza polenului dar in rest iesim deja in parc...unde...desenam pe asfalt:)Iata cu ce minunatii ne ocupam. Aici deseneaza Sara.

"-Sara, te rog, uita-te putin la mami! -Off, biine maami..."

Am intrerupt puiutul din activitate, e normal sa-mi raspunda pe tonul asta plictisit, nu?Mai ales ca se pregateste intens.Mi-a marturisit ca vrea sa devina pe langa balerina si doctorita ca sa nu fim niciodata bolnavi...pictorita:)E un lucru serios:)

Mara e mai receptiva sa ca ma roaga chiar ea,"Mami vin-o sa vezi ce frumos am facut si eu!"

Intr-adevar sunt incantata de desenele lor:)Marei ii face placere sa fie fotografiata:)

Desenul ma impresioneaza pentru ca personajul ,o floare, are parul rosu, ca al meu:)

Doamne,ce dragalase si minunate sunt fetitele astea! sunt...Cand ne-am intors din parc am trecut pe langa Coafor si Mara m-a intrebat , "Mami, aici e tunsor , nu-i asa?" Felelor mele nu le place la "Tunsor"- vor sa aiba parul lung si se necajesc de cate ori imi improspatez coafura. Isi doreasc sa am parul lung si rosu ca mica sirena:) Rosu, am reusit pentru ca asa imi place, dar lung...e prea mult pentru mine:) Bun...ne intoarcem acasa din parc si rosul devine obsesiv in povestea nostra. Doar ca de asta data e alta nuanta...

E "raspberry red" cu care pictez zeci de zmeure din rasina, supradimensionate, cat un pepene galben:) Nu prea imi face placere dar i-am promis lui tati-care acum e plecat departe- ca-l ajut cu operatiunea asta.Zmeurele sunt pentru reclama la noul Ice tea:)Poate ca trebuie mentionat ca aceste zmeurici nu sunt foarte finisate pentru simplul fapt ca vor locui la vreo trei inaltime:) pe niste panouri publicitare. Stiti voi ca lucrurile se vad altfel de la distanta:)

Pictand de zor a mai trecut o zi lumina... O zi , o noapte si o noua zi...Bine ca am terminat la vreme...In timp ce eu strang culorile... vad rosu in fata ochilor:) Nu sunt nervoasa, vad rosu la propriu, pentru ca Mara isi baga caputul cu par buclat sub nasul meu ca sa-mi arate cat de bine ii stau cerceii mei minunati de la Anuska. Sunt cu adevarat minunati si cadoul eu m-a emotionat profund - nu trebuie sa va mai spun de ce anume:)


Sara:)
...si Mara:) Gemenutele mele intr-o noua ipostaza.Eroine de poveste.De asta data in povestile Anei:)(Puteti si voi sa-i comandati Anuskai noastre cercelusi personalizati) Inchei aici povestea din aceasta seara, desi am chef de scris e cam tarziu si maine am o zi grea.Intre alte comenzi minunate, acum ma ocup de cateva accesorii(pentru ca si mamicile trebuie sa fie cochete). Le voi posta curand pe blog si in magazinul virtual. Va imbratisez si va las sa va rasfatati simturile cu doua bloguri noi: Prietenele mele de la Kihi-kiha si Michi.